Acoperişul cu termoizolaţia între căpriori reprezintă una dintre cele mai utilizate soluţii, cu rezultate excelente dacă se respectă dimensiunile materialului termoizolant propus prin proiect. În cazul acoperişurilor cu astereală, se obţine ventilarea spaţiului de sub învelitoare, ceea ce permite evacuarea vaporilor adunaţi accidental sub aceasta.

Pentru a evita apariţia de punţi termice, la faţa căpriorilor, spre interior, se montează un strat suplimentar de polistiren care să asigure rezistența termică minimă recomandată. Se recomandă montarea la interior a unei bariere împotriva vaporilor. În cazul spaţiilor cu umiditate ridicată (băi, bucătării etc.) este necesar un calcul de comportament la vapori. La interior, placarea se poate face cu gipscarton, atât pentru a aplica finisajele dorite, cât şi pentru protecţia la foc a structurii.

Către exterior, peste astereală, se recomandă pozarea unei membrane de protecţie (hidroizolantă) care să nu permită infiltraţiile accidentale de apă ce ar afecta structura acoperişului sau finisajul interior. Plăcile de polistiren expandat se montează între căpriori, într-un strat cu grosimea mai mică decât cea a căpriorilor, astfel încât să fie asigurat un spațiu de ventilare pentru astereală.

La acoperişurile cu atic, se recomandă ridicarea termoizolaţiei până la nivelul aticului şi protecţia termică integrală a acestuia, pentru a elimina punţile termice. Racordurile dintre învelitoare şi elementele constructive adiacente (atice, calcane etc.) constituie puncte sensibile şi trebuie tratate cu foarte mare atenţie atât din punctul de vedere al montării materialului termoizolant, cât şi din punctul de vedere al protecţiei la infiltraţiile accidentale de apă.